Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN Gândi?i-v? la tot ce ve?i pl?ti pentru a sprijini Medicare: impozitele pe salariu în timp ce lucra?i, primele în timpul pension?rii ?i cota dvs. din impozitele pe venit care subven?ioneaz? sistemul.
Posted by admin | Filed under Blog
Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN Gândi?i-v? la tot ce ve?i pl?ti pentru a sprijini Medicare: impozitele pe salariu în timp ce lucra?i, primele în timpul pension?rii ?i cota dvs. din impozitele pe venit care subven?ioneaz? sistemul.
Tratarea clar? a CMS a costurilor administrative ale ACO-urilor ?i „caselor” este agravat? de denaturarea rezultatelor propriilor demonstra?ii. CMS cherry alege care dintre demonstra?iile pe care le discut? (discut? doar dou? dintre cele trei demonstra?ii ACO ?i doar una dintre cele trei demonstra?ii „de acas?”) ?i umfl? rezultatele celor trei demonstra?ii pe care le discut?. Iat?, de exemplu, modul în care CMS prezint? gre?it rezultatele demonstra?iilor Pioneer ?i MSSP ACO. Citând un comunicat de pres? CMS din august 2015, CMS afirm?: „Luate împreun?, ACO-urile din Pioneer ?i Shared Savings Program au generat economii de 411 milioane de dolari în 2014”. (p. 678) Dar cifra respectiv? de 411 milioane de dolari nu a reu?it s? ia în considerare pl??ile efectuate de CMS c?tre ACO. Iat? cum Kaiser Health News a descris acelea?i date: „În august [2015], oficialii Medicare au publicat detalii financiare din 2014 care arat? c? pân? acum ACO nu au economisit banii guvernului. Cele 20 de ACO-uri din programul Pioneer ?i cele 333 din programul de economii partajate au raportat economii totale de 411 milioane de dolari. Dar, dup? ce au pl?tit bonusuri, ACO-urile au înregistrat o pierdere net? de 2,6 milioane de dolari pentru fondul fiduciar Medicare. ” CMS nu a trebuit s? joace rolul de facilitator Acest lucru încheie comentariul meu în trei p?r?i asupra regulii MACRA propuse de CMS. În partea 1 ?i partea 2 am sus?inut c? ambele programe din cadrul MACRA, sistemul de pl??i de stimulare bazat pe merit ?i programul APM, vor e?ua, deoarece CMS nu poate m?sura cu exactitate valoarea medicului. În aceast? parte am sus?inut c? programul APM va e?ua dintr-un motiv suplimentar – se va baza pe ACO-uri ?i „case”, niciunul dintre acestea nu a demonstrat capacitatea de a reduce costurile Medicare. Îmi dau seama c? Congresul a pus CMS între o piatr? ?i un loc greu atunci când a predat miza MACRA c?tre CMS pentru a descifra ?i implementa. Nici o agen?ie, oricât de dedicat?, nu poate face MACRA s? func?ioneze.
Când noi, ca societate, ajungem în cele din urm? s? accept?m c? MACRA a e?uat, ar trebui s? acuz?m mai întâi Congresul, nu CMS. Dar CMS merit? s? fie învinuit pentru c? a ac?ionat ca un complice al congresului, un facilitator al congresului. Dac? CMS ar fi declarat clar – în regula propus? ?i în m?rturia sa la Congres ?i în toate celelalte declara?ii publice – c? nu are capacitatea de a m?sura cu exactitate costul ?i calitatea medicului ?i c? demonstra?iile sale ACO ?i „acas?” au demonstrat c? ACO-urile ?i „casele” nu au demonstrat înc? capacitatea de a reduce costurile Medicare, eu unul ar fi fost mult mai rezervat în criticile mele fa?? de CMS.potencialex sfatul medicului Dar CMS a f?cut exact opusul. Personalul CMS ne-a vândut hype ?i jum?t??i de adev?ruri atunci când ar fi trebuit s? ne dea fapte ?i întregul adev?r. Pentru aceasta, merit? critici severe. [1] R?spândirea însorit? a CMS fa?? de costurile ACO ?i „acas?” se extinde ?i la costurile proprii ale CMS. CMS adesea nu men?ioneaz? pl??ile pe care le face c?tre ACO ?i „case” ?i nu raporteaz? niciodat? costurile pe care le suport? pentru administrarea demonstra?iilor sale ACO ?i „acas?”. MedPAC, un alt sus?in?tor al costurilor pentru medici ?i a costurilor incon?tiente pentru avoca?ii îngrijirii gestionate, este, de asemenea, total neinteresat de costurile pe care le suport? CMS pentru administrarea demonstra?iilor sale. La ?edin?a MedPAC din 11 septembrie 2014, comisarul Mary Naylor a întrebat ce cost? toate „eforturile” CMS în derularea programelor ACO. „Avem o în?elegere a costurilor generale pentru programul Medicare pe m?sur? ce realiz?m acest model de dezvoltare?” ea a intrebat. „Este doar ceva care cred c? este cu adev?rat important”. (pag.
165 din transcriere) Niciunul dintre ceilal?i 16 comisari nu a sus?inut-o. Personalul a r?mas t?cut. [2] CMS spune c? ACO-urile ?i „casele” se vor califica drept APM-uri, de?i nu pot reduce costurile. În discu?ia sa despre ce tipuri de entit??i se vor califica drept APM (CMS le nume?te „APM avansate”), CMS a declarat: „[A] n Entitate APM avansat? care suport? mai mult decât riscul financiar nominal pentru pierderi monetare … ar fi o entitate APM avansat? indiferent dac? câ?tig? de fapt economii partajate sau genereaz? pierderi partajate în cadrul APM avansat …. Nu inten?ion?m s? ad?ug?m evalu?ri suplimentare ale performan?ei pe lâng? standardele APM avansate existente. … ”(Pp. 460-461) [3] Peikes ?i colab., Autorii evalu?rii Mathematica, au raportat c? CPCI a redus costurile Medicare cu 11 USD pe„ membru ”pe lun? (PMPM) în primii doi ani ?i c? acest lucru a egalat 1 la sut? din cheltuielile Medicare. Peikes ?i colab. de asemenea, a raportat c? pl??ile CMS c?tre „case” CPCI s-au ridicat la 18 USD PMPM (p. xv), dar nu au tradus 18 USD într-un termen procentual. Am f?cut ?i am ob?inut 1,6%. În aprilie anul trecut, Dale ?i al?ii de la Mathematica au raportat rezultate u?or diferite pentru primii doi ani ai CPCI.
Ei au raportat c? clinicile „acas?” înc? nu economisesc bani, dar raportul pl??ilor efectuate de CMS la economii s-a schimbat u?or. [4] În acela?i raport din aprilie 2015, CMS a continuat s? „certifice” c? ACO-urile Pioneer vor economisi bani în viitor, posibil pân? la 5% pe an brut (CMS nu s-a deranjat s? spun? care ar fi re?eaua) . CMS a realizat aceast? magie ignorând performan?a real? a ACO-urilor Pioneer în 2012 ?i 2013 ?i bazându-se în schimb pe o simulare a ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor dac? CMS ar m?sura succesul ACO folosind pre?uri diferite ?i diferi?i beneficiari Medicare în grupurile de compara?ie ACO ?i FFS decât CMS a folosit de fapt. CMS a folosit aceea?i tactic? pentru a produce rezultate roz într-o lucrare publicat? în Journal of the American Medical Association pe 4 mai 2015 (vezi comentariul meu aici). [5] Iat? cum a exprimat-o Kaiser Health News în articolul din octombrie 2015: „În august, oficialii Medicare au dat publicit??ii detalii financiare din 2014 care arat? c? pân? acum ACO nu au economisit banii guvernului. Cele 20 de ACO-uri din programul Pioneer ?i cele 333 din programul de economii partajate au raportat economii totale de 411 milioane de dolari. Dar, dup? ce au pl?tit bonusuri, ACO-urile au înregistrat o pierdere net? de 2,6 milioane de dolari la fondul fiduciar Medicare … ” [6] Cheltuielile generale cu 1 sau 2% pentru ACO-uri îmi par sc?zute. Compania tipic? de asigur?ri de s?n?tate are costuri generale de 15-20% din venituri. ACO sunt entit??i purt?toare de risc care trebuie s? îndeplineasc? multe dintre func?iile pe care le îndeplinesc companiile de asigur?ri (cum ar fi formarea ?i men?inerea re?elelor de furnizori, profilarea medicilor ?i spitalelor ?i distribuirea veniturilor din activit??ile ACO c?tre clinicile ?i spitalele participante). Este cu adev?rat posibil ca ace?tia s? poat? îndeplini acele func?ii legate de asigur?ri ?i s? angajeze mai mult personal pentru a furniza servicii medicale ?i sociale suplimentare pe care ACO le-ar oferi cu cel mult 1 sau 2% din veniturile ACO? [7] La ???edin?a MedPAC din 11 septembrie 2014, comisarul David Nerenz l-a întrebat pe personalul MedPAC, Jeff Stensland, dac? „?tim ceva despre” ACO „overhead”. Stensland a r?spuns: „[Persoanele cu care vorbim ?i datele pe care le-am v?zut, se pare c? poate între 1 ?i 2 la sut? din cheltuielile dvs., c? asta cheltuiesc pe ACO pentru a-l opera ...” (p. 133 din transcriere Câteva minute mai târziu, Nerenz a întrebat: „[Dac?] a? putea reveni la problema costurilor generale, vreau doar … s? v?d dac? m? gândesc corect la acest lucru. Dac?, s? zicem, Jeff , dup? cum a?i spus, dou? la sut? din cheltuielile totale ar putea fi administrative – a?i spus unu la doi, dar s? folosim doar dou? – pentru ca ACO s? fac? bani net, ar trebui s? realizeze economii de patru la sut? dac? raportul de economii este de aproximativ 50 la sut? … [Y] ar trebui s? ave?i o economie de patru la sut? pentru a ob?ine dou? la sut? înapoi ?i în acel moment ve?i ob?ine echilibru …. [Sunt] ACO care au câ?tigat bani net de Stensland a r?spuns: „[Dac?] a?i f?cut media tuturor [adic? tuturor ACO] pân? acum, cel pu?in în primul an al programului, cota de economii, în medie, pe care le vor ob?ine va fi mai mic decât costurile lor administrative de a fi în el … ”(p.
144) [8] De exemplu, în discu?ia sa despre ceea ce ar trebui s? constituie „risc nominal” (care poart? „risc nominal” este unul dintre cele trei criterii pe care MACRA le cere s? îndeplineasc? APM-urile), CMS a respins sugestia c? costul ridicat de pornire ?i administrarea ACO-urilor ?i a „caselor” ar trebui s? fie considerate drept bani expu?i riscului. Ra?iunea CMS a fost: „Valoarea investi?iei financiare realizate de entit??ile APM poate varia foarte mult ?i poate fi, de asemenea, dificil de cuantificat…”. (pag. 481). Re?ine?i dublul standard: „meritul” medicului nu este „dificil de cuantificat” chiar ?i cu grupuri de pacien?i de pân? la 20, dar banii cheltui?i de ACO ?i „case” pentru a îndeplini criteriile CMS sunt prea dificil de m?surat. R?spândi?i dragostea Categorii: necategorizat “” https://thehealthcareblog.com/blog/tag/john-goodman/page/3/200OK De JOHN GOODMAN V? voi spune ceva ce Barack Obama nu în?elege. ?i pentru c? el nu în?elege, ?ara noastr? pierde sute de milioane de dolari într-un moment în care nu ne putem permite s? risipim sute de milioane de dolari. De nenum?rate ori pre?edintele Obama ne-a spus cum inten?ioneaz? s? rezolve problemele noastre de îngrijire a s?n?t??ii: cheltui?i bani pe programe pilot ?i alte experimente; afla?i ce func?ioneaz? ?i apoi merge?i s? îl copia?i. De asemenea, a spus în mod repetat acela?i lucru despre educa?ie. Singura diferen??: în educa?ie urm?m deja aceast? abordare f?r? succes de 25 de ani. Totu?i, dac? pre?edintele ar avea dreptate în ceea ce prive?te s?n?tatea ?i educa?ia, de ce nu s-ar aplica aceea?i idee pentru toate celelalte domenii?
De ce nu am putea studia cel mai bun mod de a face un computer sau de a investi în pia?a de valori ?i de a face orice alte lucruri – ?i apoi s?-l copiem? Vreau s? propun un principiu care acoper? toate acestea: antreprenoriatul nu poate fi reprodus. Altfel spus, nu exist? un antreprenor de c?r?i de bucate. Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN O lucrare relativ obscur? (închis?) publicat? într-un jurnal academic zilele trecute a fost complet ignorat? de mass-media. Cu toate acestea, dac? rezultatele studiului sunt valabile ?i dac? se aplic? la o gam? larg? de servicii de s?n?tate, se pare c? abordarea ortodox? de a oferi servicii de s?n?tate oamenilor s?raci este cât se poate de gre?it?. La prima vedere, studiul pare s? se concentreze pe un set destul de restrâns de probleme. De?i majoritatea statelor încearc? s? limiteze cheltuielile Medicaid prin restrângerea pacien?ilor la o aprovizionare cu o lun? de medicamente, Carolina de Nord pentru o perioad? de timp a permis pacien?ilor s? aib? o aprovizionare de trei luni. Apoi, statul a redus aprovizionarea unic? admisibil? de la 100 de zile de medicamente la 34 de zile ?i, în acela?i timp, a ridicat coplata pentru unele medicamente de la 1 la 3 USD. Gândi?i-v? la prima schimbare ca la cre?terea pre?ului în timp al îngrijirii (num?rul de vizite necesare la farmacie s-a triplat) ?i la al doilea ca la cre?terea pre?ului banilor pentru îngrijire (care s-a triplat ?i). Rezultatul: o triplare a pre?ului de îngrijire în timp a dus la o reducere mult mai mare a medicamentelor necesare ob?inute de pacien?ii cu boli cronice decât o triplare a pre?ului banilor, toate celelalte lucruri r?mânând egale.
Acest studiu se referea la anumite medicamente ?i la anumite afec?iuni medicale. Dar s? presupunem c? rezultatele sunt mai generale. S? presupunem c? pentru majoritatea oamenilor s?raci ?i pentru cele mai multe îngrijiri medicale, timpul este un factor de descurajare mai mare decât banii. Ce atunci? Dac? ideea respectiv? nu î?i bate imediat ?osetele, probabil c? nu ai fost atent la gândirea dominant? în politica de s?n?tate în ultimii 60 de ani. Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN Gândi?i-v? la tot ce ve?i pl?ti pentru a sprijini Medicare: impozitele pe salariu în timp ce lucra?i, primele în timpul pension?rii ?i cota dvs. din impozitele pe venit care subven?ioneaz? sistemul. Apoi, compara?i-l cu beneficiile asigur?rii Medicare, s? zicem, de la vârsta de 65 de ani pân? în ziua în care mori. Este posibil s? ie?i?i înainte? Asta depinde în parte de câ?i ani ai. De exemplu, dac? sunte?i în vârst? de 85 de ani, v? pute?i a?tepta la aproximativ 55.000 USD de beneficii de asigurare, în plus fa?? de tot ceea ce a?i pl?tit în sistem. Cu toate acestea, dac? sunte?i un tân?r tipic de 25 de ani, ve?i pl?ti 111.000 USD în plus, în plus fa?? de orice beneficii pe care v? pute?i a?tepta s? le primi?i. Apropo, acesta nu este genul de calcule pe care dori?i s? le încerca?i acas? cu un calculator de buzunar.
Este prea complicat. Din fericire, ridicarea grea a fost deja f?cut? de Andrew Rettenmaier ?i Courtney Collins într-un raport pentru Centrul Na?ional pentru Analiza Politicilor ?i rezumat în acest grafic. În ceea ce prive?te dolari ?i dolari, Medicare se descompune astfel: un b?iat tipic de 85 de ani va primi înapoi 2,69 dolari în beneficii pentru fiecare dolar pl?tit în sistem sub form? de prime ?i impozite – o afacere bun? de orice m?sura. Oamenii care împlinesc 65 de ani ast?zi nu se descurc? la fel de bine – primesc înapoi 1,25 dolari pentru fiecare dolar pe care îl pl?tesc. Muncitorul mediu sub 50 de ani pierde în cadrul sistemului – un b?trân de 45 de ani primind doar 95 de cen?i pe dolar. Cu toate acestea, este mai bine decât acordul pentru tinerii de 25 de ani; se pot a?tepta s? ob?in? înapoi 75 de cen?i pentru fiecare dolar pe care îl contribuie. Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN „Câ?i dintre voi nu au reu?it s? ob?in? un medicament de care ave?i nevoie pentru a furniza anestezia corect unui pacient? Am întrebat. Fiecare mân? din camer? se ridica. „Cum ?i-a afectat pacien?ii?” Am întrebat. „Doi dintre pacien?ii no?tri au murit”, a r?spuns o femeie. Vorbeam cu un grup de asistente medicale anesteziste, înscrise într-un program de management al afacerii la Universitatea Marshall din Virginia de Vest. A? vrea s? pot spune c? experien?a lor este neobi?nuit?.
Nu este. Aproximativ 90% din to?i anestezi?tii din ?ar? declar? c? se confrunt? cu o lips? de cel pu?in un anestezic. Deficitul de droguri pune, de asemenea, în pericol pacien?ii cu cancer, victimele atacului de cord, supravie?uitorii accidentelor ?i o serie de al?i bolnavi. Marea majoritate implic? medicamente injectabile utilizate în majoritate de centre medicale, în s?lile de urgen??, în terapia intensiv? ?i în sec?iile pentru cancer. În prezent, exist? aproximativ 246 de medicamente care sunt pu?ine ?i, dup? cum arat? graficul, num?rul a crescut de ceva timp. Deci ce se întâmpl?? Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN Cred c? am putea cheltui întregul nostru venit na?ional pentru îngrijirea s?n?t??ii. Nu scuturând banii, ci cheltuindu-i pe bunuri ?i servicii care, chiar ?i în moduri mici, ar putea îmbun?t??i ?ansele unei s?n?t??i mai bune. (Exemple de mai jos.) Constat c? majoritatea oamenilor din politica de s?n?tate sunt de acord cu aceast? evaluare, dar rareori v?d implica?ia sa logic? (?i a? spune evident?).
Dac? ne-am cheltui toate veniturile pentru s?n?tate, nu am avea nimic de mâncat, nimic de îmbr?cat, nici un loc de dormit. Ar exista doar asisten?? medical?. Întrucât aceasta este în mod clar o stare nedorit?, trebuie s? fie bine ca oamenii s? se ab?in? de la ob?inerea tuturor îngrijirilor utile pe care le vor cump?ra banii. Mai mult, o astfel de re?inere trebuie exercitat? destul de des. Ceea ce ne aduce în minte este un nou studiu RAND care constat? c? persoanele cu planuri de cont de economii de s?n?tate consum? mai pu?ine îngrijiri decât persoanele cu asigurare conven?ional? ?i au costuri mai mici de îngrijire a s?n?t??ii. Oamenii care au fost studia?i au redus astfel de „îngrijiri utile”, cum ar fi mamografiile, screening-urile pentru cancerul de col uterin ?i colorectal ?i chiar vaccin?rile din copil?rie. Unii critici s-au aruncat asupra acestui rezultat ?i au sus?inut c? îngrijirea orientat? c?tre consumatori este d?un?toare pentru pacien?i.
Criticii sunt, desigur, foarte gre?ite. Continua?i s? citi?i … De JOHN GOODMAN Cu aproximativ trei decenii în urm?, profesorul de drept al Universit??ii din Chicago, Richard Epstein, a propus o alternativ? radical? [gated, dar cu abstract] la sistemul nostru de r?spundere pentru malpraxis.
Comments are closed.